Pulpotomia unui dinte de lapte înseamnă îndepărtarea doar a pulpei afectate din coroana dintelui, adică a „nervului” din partea de sus, și păstrarea pulpei sănătoase din rădăcini. Se face atunci când caria a ajuns până la pulpă, dar dintele nu doare spontan și radiografia nu arată infecție la rădăcină. Procedura durează o singură ședință, se face cu anestezie locală, iar dintele rămâne pe arcadă până cade natural, ținând locul pentru dintele permanent. Mai jos găsești, explicat pe înțelesul părinților, când este recomandată, cum decurge, ce materiale se folosesc și cum îl îngrijești pe copil după tratament.
Pe scurt
- Pulpotomia scoate doar pulpa bolnavă din coroană și lasă vie pulpa din rădăcini; pulpectomia scoate toată pulpa, inclusiv din canale.
- Este potrivită pentru dinții de lapte cu carie adâncă sau lovitură care a expus pulpa, fără durere spontană și fără semne de infecție pe radiografie.
- Materialele cu cele mai bune rezultate în studii sunt MTA și Biodentine; după tratament, dintele se protejează de obicei cu o coroniță.
- Dintele tratat se urmărește la control, cu radiografie cel puțin o dată pe an, până la căderea lui.
- Cu cât caria este prinsă mai devreme, cu atât crește șansa ca dintele să fie salvat cu un tratament mai simplu.
Cuprins
- Ce este pulpotomia și de ce salvăm un dinte care oricum va cădea
- Când recomandă medicul pulpotomia
- Pulpotomie sau pulpectomie: diferența pe înțelesul părinților
- Cum decurge pulpotomia, pas cu pas
- Ce materiale se folosesc și de ce contează
- Coronița sau obturația: cum se închide dintele după pulpotomie
- Ce simte copilul după tratament și cum îl îngrijești acasă
- Controalele după pulpotomie și semnele de reușită
- Perspectiva noastră
- Tratamentul dinților de lapte la TopAltDent Brașov
- Întrebări frecvente
- Surse
Ce este pulpotomia și de ce salvăm un dinte care oricum va cădea
În interiorul fiecărui dinte se află pulpa dentară: țesut moale cu vase de sânge și nervi. La dinții de lapte, stratul de smalț și dentină este mai subțire decât la dinții permanenți, așa că o carie poate ajunge relativ repede până la pulpă. Când se întâmplă asta, medicul are, în mare, trei variante: păstrează o parte din pulpă (pulpotomie), scoate toată pulpa (pulpectomie) sau, dacă dintele nu mai poate fi salvat, îl extrage.
Pulpotomia se bazează pe o idee simplă: pulpa din rădăcini este încă sănătoasă și se poate vindeca după ce partea bolnavă din coroană a fost îndepărtată. Un articol de sinteză publicat în 2021 explică faptul că, după oprirea sângerării, „bonturile” de pulpă rămase se acoperă cu un material care fie stimulează vindecarea, fie fixează țesutul de dedesubt.
Mulți părinți se întreabă de ce merită efortul pentru un dinte care va fi înlocuit. Răspunsul ține de funcțiile lui până atunci. Același articol arată că scopul tratamentului pulpar în dentiția temporară este menținerea masticației, a vorbirii și a esteticii, dar și păstrarea dinților în poziția lor, pentru a conserva lungimea arcadei. Un molar de lapte pierdut prea devreme lasă un spațiu în care dinții vecini se pot înclina, iar dintele permanent poate erupe strâmb sau poate rămâne fără loc.
Când recomandă medicul pulpotomia
Nu orice carie adâncă duce la pulpotomie. Medicul pune diagnosticul pe baza a trei lucruri: ce spune copilul (și părintele) despre durere, ce vede la examinarea clinică și ce arată radiografia.
Situațiile în care pulpotomia este indicată
Ghidul Academiei Americane de Stomatologie Pediatrică (AAPD), ediția 2025, recomandă pulpotomia la un dinte de lapte atunci când, prin îndepărtarea cariei, pulpa rămâne expusă, iar pulpa este normală sau are o inflamație reversibilă. Aceeași recomandare se aplică și după o expunere a pulpei prin traumatism, de exemplu după o căzătură în care dintele s-a ciobit. Condiția este ca radiografia să nu arate semne de infecție sau de resorbție anormală a rădăcinii.
Pe scurt, candidatul tipic pentru pulpotomie este un molar de lapte cu carie mare, care poate a dat sensibilitate la dulce sau la rece, dar care nu doare singur, noaptea, fără motiv. Durerea spontană, care trezește copilul din somn, sugerează că inflamația a trecut de partea reversibilă și că, de obicei, medicul se va orienta spre alt tratament. Dacă vrei să înțelegi mai bine diferența dintre inflamația care trece și cea care nu mai trece, am explicat-o în articolul despre tratamentul pulpitei acute.
Ce verifică medicul înainte
- Istoricul durerii: când a apărut, dacă e provocată (de mâncare, rece, dulce) sau spontană, dacă a fost umflătură.
- Examinarea dintelui: cât de mare este caria, dacă dintele mai poate fi refăcut, dacă se mișcă, dacă gingia din jur este umflată sau are o „bubiță” (fistulă).
- Radiografia: arată cât de aproape este caria de pulpă, cum arată osul dintre rădăcini și cât de mult s-au resorbit deja rădăcinile, adică cât timp mai are dintele până cade.
Despre cum se fac radiografiile dentare și cât de mică este doza de radiații la cele digitale poți citi în ghidul nostru despre radiologia dentară digitală.
Când medicul alege altă soluție
Ghidul scoțian pentru cariile la copii (SDCEP) enumeră situațiile în care tratamentul pulpar nu este recomandat: dinții foarte aproape de căderea naturală, dinții care nu mai pot fi refăcuți, copiii care încă nu pot coopera la tratament sau care au imunitatea scăzută și cazurile în care ar fi nevoie de mai multe tratamente pulpare, unde extracția este indicată.
Pulpotomie sau pulpectomie: diferența pe înțelesul părinților
Cele două tratamente sunt adesea confundate, iar în unele cabinete ambele sunt numite simplu „tratament de canal la dinte de lapte”. Diferența ține de cât de departe a ajuns inflamația.
| Criteriu | Pulpotomie | Pulpectomie |
|---|---|---|
| Ce se îndepărtează | Doar pulpa din coroana dintelui | Toată pulpa, din coroană și din canale |
| Starea pulpei din rădăcini | Sănătoasă, se păstrează vie | Inflamată ireversibil sau necrozată |
| Când se alege | Carie adâncă sau traumatism, fără durere spontană, radiografie fără infecție | Inflamație extinsă, pulpă moartă, dar dinte încă recuperabil |
| Materialul aplicat | MTA, Biodentine sau alte materiale de acoperire a pulpei | Paste resorbabile care se topesc odată cu rădăcina |
| Restaurarea finală | De obicei coroniță; obturație în anumite cazuri | De obicei coroniță; obturație în anumite cazuri |
Detaliul cu materialele resorbabile contează. Rădăcinile dinților de lapte se resorb treptat pe măsură ce dintele permanent se apropie, motiv pentru care ghidul IAPD din 2022 recomandă pentru pulpectomie paste care se resorb, precum Endoflas, oxid de zinc-eugenol fără accelerator sau paste cu iodoform și hidroxid de calciu (Vitapex, Metapex). Pentru pulpotomie, același ghid preferă MTA.
Cum decurge pulpotomia, pas cu pas
O pulpotomie obișnuită la un molar de lapte se face într-o singură ședință. Pașii arată, în general, așa:
- Anestezia locală. Întâi se aplică pe gingie un gel care amorțește zona, apoi se face anestezia propriu-zisă.
- Izolarea dintelui. Dintele se izolează de salivă, de multe ori cu o folie de cauciuc (diga), ca zona să rămână curată și copilul să nu înghită apă sau resturi.
- Îndepărtarea cariei. Medicul curăță complet dentina cariată și ajunge la camera pulpară.
- Îndepărtarea pulpei din coroană. Pulpa din camera pulpară este scoasă până la intrarea în canale, unde începe pulpa sănătoasă.
- Oprirea sângerării. Cu o buletă de vată umezită se oprește sângerarea. Felul în care se oprește îi spune medicului dacă pulpa rămasă este sănătoasă: o sângerare care nu se oprește în câteva minute este un semn că inflamația este mai profundă și că poate fi nevoie de pulpectomie.
- Aplicarea materialului. Peste pulpa rămasă se pune materialul de acoperire (de exemplu MTA sau Biodentine), apoi un strat de bază.
- Refacerea dintelui. Dintele se închide etanș, de obicei cu o coroniță, ca bacteriile să nu mai pătrundă.
Etapa a cincea este momentul în care se confirmă diagnosticul. De aceea, părinții trebuie să știe dinainte că planul se poate schimba pe scaun: dacă pulpa din canale se dovedește inflamată, medicul trece la pulpectomie în aceeași ședință sau într-una următoare.
Ce materiale se folosesc și de ce contează
Materialul pus peste pulpa rămasă influențează direct șansele ca dintele să rămână sănătos până la căderea lui.
- MTA (agregat mineral trioxid). O analiză sistematică publicată în 2020 a concluzionat că MTA pare să fie materialul de alegere în pulpotomia molarilor de lapte.
- Biodentine și alte cimenturi pe bază de silicat de calciu. Au rezultate bune în timp, comparabile cu MTA, potrivit aceleiași analize.
- Sulfatul feric. A dat și el rezultate clinice bune și poate fi folosit în siguranță.
- Hidroxidul de calciu. A avut cea mai slabă performanță clinică dintre materialele comparate.
- Formocrezolul. A fost mult timp standardul și are rată mare de succes, dar analiza din 2020 recomandă înlocuirea lui din cauza potențialului citotoxic și carcinogen. Ghidul IAPD notează că Biodentine și MTA sunt la fel de eficiente și pot fi mai bine acceptate de părinți.
Datele românești merg în aceeași direcție. Într-o teză de doctorat susținută la UMF „Carol Davila” din București, la doi ani după tratament, rata de succes a fost de 96,4% pentru pulpotomiile cu MTA și de 75% pentru cele cu hidroxid de calciu.
Coronița sau obturația: cum se închide dintele după pulpotomie
Un dinte de lapte cu pulpotomie este mai fragil, iar dacă închiderea nu este etanșă, bacteriile ajung din nou la pulpă. Ghidul AAPD din 2025 arată că, pentru cariile care au cuprins mai multe fețe ale dintelui, coronița din oțel inoxidabil este restaurarea de alegere după pulpotomie. Dacă a rămas suficient smalț sănătos și dintele mai are cel mult doi ani până cade, o obturație din compozit poate fi o alternativă funcțională.
Ghidul SDCEP subliniază același lucru din alt unghi: o coroniță metalică preformată asigură o închidere bună a dintelui și contribuie la rezolvarea simptomelor.
Ce simte copilul după tratament și cum îl îngrijești acasă
Cele mai multe disconforturi după pulpotomie sunt ușoare și trec în câteva zile. Câteva lucruri practice pentru primele ore și zile:
- Atenție la amorțeală. Buza, obrazul și limba rămân amorțite câteva ore. Copiii mici își mușcă ușor buza fără să simtă, așa că e bine să nu mănânce până trece senzația și să fie supravegheați.
- Sensibilitate la mestecat. Gingia din jurul dintelui poate fi sensibilă, mai ales dacă s-a pus coroniță. Mâncarea moale în prima zi ajută.
- Calmante doar la recomandarea medicului. Dacă apare durere, întreabă medicul ce analgezic și ce doză se potrivește vârstei și greutății copilului; nu folosi medicamente pentru adulți.
- Igienă normală. Dintele tratat se periază ca restul dinților, din seara aceleiași zile, cu blândețe în zona gingiei.
- Dulciuri cu măsură. Dintele tratat este protejat, dar dinții vecini nu. Dacă a apărut o carie adâncă, de obicei și obiceiurile de acasă au nevoie de ajustări; în ghidul nostru despre cariile la copii găsești cauzele și măsurile de prevenție.
Semnele pentru care suni la medic
Sună la cabinet dacă durerea este puternică sau nu se ameliorează după câteva zile, dacă apare umflătură pe obraz sau pe gingie, o „bubiță” lângă dinte, febră sau dacă dintele începe să se miște mult mai mult decât înainte. Acestea pot fi semne că inflamația a ajuns și la pulpa din rădăcini.
Controalele după pulpotomie și semnele de reușită
O pulpotomie reușită nu se judecă doar după faptul că dintele nu doare. Ghidul AAPD stabilește ca obiective menținerea dintelui vital, lipsa simptomelor din partea pulpei din rădăcini, lipsa semnelor de resorbție anormală a rădăcinii pe radiografie și lipsa oricărei afectări a dintelui permanent care se formează dedesubt.
Tocmai de aceea, același ghid recomandă ca dintele tratat să fie evaluat radiologic cel puțin o dată pe an. De obicei, o radiografie de tip bitewing este suficientă; dacă nu se vede zona dintre rădăcini, se face o radiografie periapicală.
Dacă la control apar semne că tratamentul nu a reușit, medicul discută cu tine variantele: reluarea tratamentului ca pulpectomie sau, dacă dintele nu mai poate fi păstrat, extracția și, la nevoie, un menținător de spațiu, ca dintele permanent să-și găsească locul.
Perspectiva noastră
La TopAltDent vedem pulpotomia la dintele de lapte ca pe un tratament care se joacă pe două planuri: dintele și încrederea copilului. Un dinte salvat corect ține locul dintelui permanent și îi permite celui mic să mănânce și să vorbească normal. O vizită bine condusă îl face să revină la stomatolog fără teamă și în anii următori.
De aceea punem accent pe diagnostic înainte de orice gest. Cu radiologia proprie a clinicii, imaginea de care avem nevoie se face pe loc, în aceeași vizită, iar decizia între pulpotomie, pulpectomie sau altă soluție se ia pe baza ei, nu prin presupuneri. Pentru copil, asta înseamnă mai puține drumuri și mai puțin timp petrecut pe scaun.
Lucrăm cu răbdare cu copiii și cu pacienții anxioși: explicăm fiecare pas pe limba lor, lăsăm timp de acomodare și adaptăm ritmul la cât poate copilul în ziua respectivă. Părinții sunt parte din tratament, așa că le spunem dinainte ce urmează, ce poate simți copilul după și când revenim la control.
TOP
Tratamentul dinților de lapte la TopAltDent Brașov
Dacă bănuiești că micuțul are o carie adâncă sau s-a plâns de un dinte, cel mai bun moment pentru consultație este acum, cât timp dintele poate fi încă salvat. La clinica noastră din Brașov oferim pedodonție (stomatologie pentru copii), endodonție și radiologie dentară proprie, astfel încât diagnosticul și planul de tratament se stabilesc în aceeași locație.
Consultația de odontologie costă 150 lei, iar o radiografie panoramică OPG, 70 lei. Restul tarifelor, inclusiv pentru tratamentele dinților de lapte și extracția dinților temporari, le găsești în lista de prețuri TopAltDent. Programarea o poți face direct de pe site-ul clinicii.
Întrebări frecvente
Doare pulpotomia la copii?
Tratamentul se face cu anestezie locală, după ce gingia a fost amorțită cu un gel, așa că în timpul procedurii copilul simte de obicei doar presiune și vibrații. După ce trece anestezia, poate apărea o sensibilitate ușoară la mestecat, care se ameliorează de regulă în câteva zile.
Cât durează o pulpotomie la un dinte de lapte?
Pulpotomia se face, în general, într-o singură ședință, care include anestezia, curățarea cariei, tratarea pulpei și refacerea dintelui. Durata exactă depinde de dinte, de cât de mare e caria, de tipul de restaurare ales și de cât de bine cooperează copilul.
La ce vârstă se poate face pulpotomia?
Nu există o vârstă fixă: decide starea dintelui și capacitatea copilului de a coopera. Contează mult cât timp mai are dintele până la căderea naturală; dacă rădăcinile sunt deja aproape resorbite, medicul poate alege altă soluție.
Ce se întâmplă dacă nu tratez caria adâncă a dintelui de lapte?
Caria netratată continuă să avanseze, ajunge la pulpa din rădăcini și poate provoca durere, abces și umflătură. În acel stadiu, pulpotomia nu mai este posibilă, iar opțiunile se reduc la pulpectomie sau extracție.
Pulpotomia afectează dintele permanent?
Scopul tratamentului este tocmai ca dintele permanent de dedesubt să nu fie afectat, iar ghidurile cer verificarea acestui lucru la controalele radiologice anuale. O pulpotomie reușită menține dintele de lapte sănătos și ține spațiul liber până la erupția dintelui permanent.
Surse
- Igna A., Vital Pulp Therapy in Primary Dentition: Pulpotomy (PMC, 2021)
- AAPD, Pulp Therapy for Primary and Immature Permanent Teeth (2025)
- SDCEP, Pulpotomy for primary teeth
- IAPD, Terapia pulpară pentru dinții temporari și permanenți tineri (2022)
- Different Pulp Dressing Materials for the Pulpotomy of Primary Teeth (Journal of Clinical Medicine, 2020)
- UMF „Carol Davila” București, rezumatul tezei de doctorat