Abraziunea dentară este tocirea treptată a smalțului și apoi a dentinei prin frecare mecanică cu ceva din afara gurii: periuța, pasta de dinți, un pix ronțăit, agrafele de păr ținute între dinți. Cel mai des apare la baza dintelui, lângă gingie, sub forma unei mici crestături în formă de pană, și se anunță prin sensibilitate la rece sau la periaj. Vestea bună este că o poți opri: corectezi cauza, protejezi zona expusă și, doar dacă defectul este adânc, o restaurăm. Mai jos găsești cum o recunoști, cum o deosebești de eroziune și atriție, ce tratamente există și cât costă la noi.
Pe scurt
- Abraziunea este uzura mecanică produsă de obiecte străine (periuță tare, pastă abrazivă, obiceiuri), spre deosebire de eroziune (acizi) și atriție (dinte pe dinte).
- Semnele tipice: crestătură la colet, lângă gingie, sensibilitate la rece, dulce sau periaj, dinți care par mai galbeni acolo unde dentina devine vizibilă.
- Tratamentul începe cu eliminarea cauzei și desensibilizare; obturația se face doar când defectul e adânc, sensibil sau inestetic.
- Microabraziunea smalțului nu este un tratament pentru abraziune, ci o tehnică estetică pentru pete superficiale.
- Prevenția înseamnă periuță moale, presiune mică, pastă cu abrazivitate redusă și periaj amânat după alimente acide.
Cuprins
- Ce este abraziunea dentară și prin ce diferă de alte tipuri de uzură
- Cauzele abraziunii: de unde vine tocirea
- Semne și simptome
- Cum tratăm abraziunea dentară
- Microabraziunea smalțului: altă procedură, alt scop
- Cum îți protejezi smalțul de eroziune și uzură
- Când să mergi la medicul dentist
- Perspectiva noastră
- Evaluare și tratament la TopAltDent Brașov
- Întrebări frecvente
- Surse
Ce este abraziunea dentară și prin ce diferă de alte tipuri de uzură
Dinții se uzează toată viața, iar o anumită aplatizare a suprafețelor de mestecat este normală odată cu vârsta. Devine o problemă când pierderea de substanță este mai rapidă decât ar fi firesc, produce sensibilitate sau schimbă forma dintelui.
Federația Dentară Internațională descrie în declarația sa de poziție despre uzura dentară trei procese distincte: abraziunea, adică pierderea fizică de țesut dentar mineralizat cauzată de alte obiecte decât dinții; eroziunea, un proces chimico-mecanic fără implicarea bacteriilor; și atriția, pierderea prin contact direct dinte pe dinte. În practică, rareori vedem un singur mecanism. Cele mai multe cazuri sunt combinate.
O analiză publicată în British Medical Journal localizează fiecare tip: abraziunea apare mai ales la marginea cervicală, asociată periajului cu periuță tare sau pastă abrazivă; atriția afectează suprafețele de masticație, de obicei din cauza bruxismului; eroziunea este legată de băuturile carbogazoase și sucurile de fructe sau de refluxul gastric.
| Tip de uzură | Mecanism | Unde apare de obicei | Cauze frecvente |
|---|---|---|---|
| Abraziune | Frecare cu obiecte străine | La colet, pe fața dinspre obraz, lângă gingie | Periaj agresiv, periuță tare, pastă abrazivă, pixuri, unghii, agrafe |
| Eroziune | Dizolvare chimică de către acizi | Fețele netede, suprafețele de mestecat, fața dinspre limbă a dinților din față | Sucuri, băuturi carbogazoase, citrice, reflux, vărsături repetate |
| Atriție | Contact dinte pe dinte | Marginile incisive și vârfurile cuspizilor | Bruxism, încleștarea dinților, ocluzie dezechilibrată |
| Abfracție | Flexia dintelui sub forțe mari | Crestături adânci, ascuțite, la colet | Încărcare ocluzală, adesea împreună cu abraziunea |
O formulă simplă ca să le ții minte: eroziunea topește smalțul, abraziunea îl tocește, atriția îl macină. Dacă vrei să înțelegi mai bine latura chimică, am scris separat despre eroziunea dentară și prevenția ei.
Cauzele abraziunii: de unde vine tocirea
Periajul prea energic
Paradoxal, cei mai afectați sunt adesea pacienții foarte conștiincioși. Se periază de multe ori pe zi, apăsat, cu mișcări orizontale lungi, ca și cum ar freca o tigaie. Mâna dominantă lucrează mai tare, așa că leziunile apar frecvent pe partea opusă: un dreptaci are de regulă crestăturile mai pronunțate pe dinții din stânga.
Periuța tare și pasta prea abrazivă
Perii duri și pastele cu particule abrazive (multe dintre cele „de albire”) accelerează procesul, mai ales pe dentina expusă, care este mult mai moale decât smalțul. Abrazivitatea pastei se măsoară prin indicele RDA, iar standardul internațional stabilește o limită superioară de 250 RDA, adică de 2,5 ori abrazivitatea materialului de referință. O pastă sub limită este sigură pentru uz zilnic pe dinți sănătoși, dar dacă ai deja gingia retrasă și dentina descoperită, îți recomandăm să alegi una cu abrazivitate mică și să ceri sfatul medicului.
Obiceiuri și obiecte
- mestecatul pixurilor, creioanelor sau al ochelarilor;
- deschisul ambalajelor ori ruptul aței cu dinții;
- ținerea între dinți a acelor, cuielor sau agrafelor de păr, frecventă la croitorese, tapițeri și coafeze;
- pipa ținută mereu în aceeași parte a gurii;
- piercingul lingual sau labial, care lovește și freacă dinții;
- proteze sau croșete metalice care freacă aceeași zonă.
Acidul plus periajul: combinația care contează
O recenzie despre importanța clinică a eroziunii subliniază că uzura dentară are aproape întotdeauna mai multe cauze și că rolul bruxismului este adesea supraestimat, în timp ce acidul și abraziunea mecanică lucrează împreună. Concret: smalțul înmuiat de un suc de portocale sau de reflux este mult mai vulnerabil la periuța folosită imediat după.
Semne și simptome
La început abraziunea nu doare și trece neobservată. Pe măsură ce smalțul se subțiază, poți observa:
- sensibilitate la rece, la aer, la dulce sau chiar la atingerea periuței, pentru că dentina expusă transmite stimulii spre nerv;
- o crestătură lucioasă în formă de V sau de pană, la baza dintelui, pe care o simți cu unghia;
- culoare mai gălbuie la colet, acolo unde dentina transpare;
- retracție gingivală în aceeași zonă, de multe ori din aceeași cauză, periajul agresiv;
- obturații vechi care ies în relief, pentru că dintele din jurul lor s-a tocit.
Dacă sensibilitatea este principala ta problemă, ghidul nostru despre tratarea sensibilității dentare explică opțiunile pas cu pas.
Abraziunea la copii
La copii, dinții de lapte au smalțul mai subțire și se tocesc mai repede. Cauzele întâlnite des sunt periajul prea apăsat făcut de părinte cu o periuță de adult, pasta pentru adulți folosită în cantitate mare și obiceiuri precum rosul unghiilor sau al jucăriilor. Adesea se adaugă eroziunea din sucuri și ceaiuri îndulcite băute din biberon sau din cănuță pe parcursul zilei. Pentru copii recomandăm periuță moale, adaptată vârstei, mișcări blânde și controale regulate la medicul pedodont, care poate observa uzura înainte să devină sensibilă.
Cum tratăm abraziunea dentară
Nu orice dinte tocit are nevoie de plombă. Ghidul clinic românesc despre leziunile eroziv-abrazive recomandă, pentru leziunile incipiente, documentare și monitorizare, eliminarea cauzei, periuță moale și pastă neabrazivă. Restaurarea devine justificată abia când defectul este profund și compromite integritatea dintelui, când apare hipersensibilitate importantă, când leziunea se apropie de camera pulpară, când există carie asociată sau un impact estetic. Iar tratamentul trebuie să fie cât mai conservator.
Așa arată, concret, pașii:
- Diagnosticul cauzei. Te întrebăm cum te periezi, ce periuță și ce pastă folosești, ce bei peste zi, dacă ai reflux sau scrâșnești din dinți. Uneori îți cerem să ne arăți cum te periezi.
- Documentarea leziunii. Notăm adâncimea și localizarea, eventual cu fotografii, ca să putem compara la controlul următor dacă uzura avansează sau s-a oprit.
- Corectarea periajului. Trecem la periuță moale, cu mișcări scurte, și la o pastă cu abrazivitate redusă.
- Desensibilizare. Pentru dentina expusă folosim lacuri sau geluri cu fluor ori agenți desensibilizanți aplicați în cabinet, plus o pastă specială pentru acasă.
- Restaurarea, doar dacă e nevoie. Crestăturile adânci, sensibile sau inestetice se reconstruiesc cu material compozit, care închide dentina și refacere conturul dintelui.
- Protecție suplimentară. Când la abraziune se adaugă scrâșnitul, o gutieră de noapte protejează dinții și restaurările. Am explicat aici când e necesară gutiera de protecție.
Un lucru pe care îl spunem des pacienților: o obturație pusă fără schimbarea obiceiului se va toci și ea, sau dintele se va uza în jurul ei. De aceea pasul trei contează la fel de mult ca pasul cinci.
Dacă gingia s-a retras mult în zona respectivă, medicul poate discuta și o intervenție parodontală de acoperire a rădăcinii, după evaluare. Detalii despre obturații și restaurări găsești pe pagina noastră de odontologie în Brașov.
Microabraziunea smalțului: altă procedură, alt scop
Numele seamănă, dar microabraziunea nu tratează abraziunea. Este o tehnică minim invazivă descrisă în literatura de specialitate care combină un acid slab cu o pastă abrazivă fină pentru a îndepărta un strat foarte subțire de smalț de la suprafață. Scopul este estetic: elimină pete și neregularități superficiale.
Se folosește în situații precum:
- fluoroza ușoară sau moderată, cu dungi ori pete albe sau maronii;
- petele albe rămase după purtarea aparatului dentar;
- hipoplaziile de smalț limitate la stratul exterior.
Nu ajută când pata este profundă, când smalțul este deja subțiat sau când dintele e tocit. Pe un dinte cu abraziune ar însemna să mai îndepărtăm smalț dintr-o zonă care are deja prea puțin. Pentru pete mai adânci, medicul poate propune albire, restaurări din compozit sau fațete, în funcție de caz.
Cum îți protejezi smalțul de eroziune și uzură
Prevenția e ieftină și funcționează. Iată ce îți recomandăm zilnic:
- Periuță cu peri moi, ținută la aproximativ 45 de grade față de gingie, cu mișcări scurte, circulare sau vibratorii, fără frecare orizontală.
- Presiune mică. Dacă perii se răsfiră după câteva săptămâni, apeși prea tare. Periuțele electrice cu senzor de presiune te avertizează.
- Pastă cu fluor și abrazivitate redusă, fără să alternezi zilnic cu paste de albire dacă ai deja sensibilitate sau gingie retrasă.
- Periaj amânat după acid. Nu te peria imediat după suc, vin, citrice sau reflux. Ghidul clinic românesc citat mai sus recomandă periajul înainte de consumul acid, iar după, clătire, de preferat cu apă de gură cu fluor.
- După vărsături sau reflux, clătește gura cu apă și așteaptă înainte de periaj.
- Băuturile acide, repede și nu sorbite toată ziua. Ghidul de prevenție al autorităților de sănătate din Regatul Unit sugerează un pai cu diametru larg și evitarea ținerii băuturii acide în gură.
- Renunță la obiceiurile mecanice: pixuri, unghii, ambalaje deschise cu dinții.
- Gutieră de noapte dacă scrâșnești. Despre semne și consecințe am scris în articolul despre cauzele și tratamentul bruxismului.
- Controale regulate, ca uzura să fie măsurată în timp, nu descoperită când doare.
Pentru tehnica de periaj pas cu pas, ți-am pregătit un ghid despre igiena corectă a dinților.
Când să mergi la medicul dentist
Programează o consultație dacă:
- sensibilitatea la rece sau la periaj durează mai mult de două-trei săptămâni, deși ai trecut la periuță moale;
- vezi sau simți cu unghia o crestătură la baza dintelui;
- dinții par mai scurți, mai transparenți la margini sau mai galbeni la colet;
- o plombă veche a început să iasă în relief.
Dacă apare durere spontană, pulsatilă, care te trezește noaptea sau persistă după ce stimulul rece a dispărut, nu mai e vorba doar de dentină expusă: nervul poate fi afectat și ai nevoie de evaluare în aceeași săptămână, nu la următorul control. Citește și ce înseamnă durerea de dinți și când e urgentă.
Perspectiva noastră
În cabinet vedem des același tablou: un pacient atent la igienă, care se periază de trei ori pe zi, cu periuță medie sau tare, și care vine pentru că „îl trage un dinte la rece”. Când ne uităm, găsim crestături la colet pe mai mulți dinți, mai adânci pe o parte a arcadei. Prima noastră reacție nu este turbina, ci o discuție despre periaj.
Preferăm abordarea conservatoare, pentru că smalțul pierdut nu se mai reface. Avem radiologie proprie, așa că atunci când leziunea e adâncă și ne îngrijorează apropierea de nerv, putem face imagistica în aceeași vizită, fără să te trimitem în altă parte. Lucrăm și cu mulți pacienți anxioși, iar pentru ei contează că tratamentul abraziunii este, de cele mai multe ori, puțin invaziv: desensibilizare, o obturație de compozit fără senzații neplăcute, instrucțiuni clare pentru acasă.
Cel mai mult ne bucură controlul de la șase luni la care leziunea arată exact ca înainte. Asta înseamnă că am oprit cauza, iar dintele e în siguranță.
— TOP
Evaluare și tratament la TopAltDent Brașov
Dacă recunoști semnele de mai sus, te așteptăm la o consultație în clinica noastră din Brașov. Prețurile publicate de noi pentru procedurile cele mai des folosite în tratamentul abraziunii sunt:
| Procedură | Preț |
|---|---|
| Consultație odontologie | 150 lei |
| Obturație compozit | 240–330 lei |
| Obturație la microscop | 550 lei |
| Periaj profesional | 150 lei |
| Radiografie panoramică OPG | 70 lei |
| Gingivoplastie cu grefă | 900 lei |
Lista completă și actualizată o găsești pe pagina cu prețurile noastre de stomatologie. La consultație îți spunem sincer dacă ai nevoie de restaurare sau dacă e suficient să schimbi periuța și obiceiurile.
Întrebări frecvente
Se reface smalțul tocit prin abraziune?
Nu. Smalțul nu are celule vii care să-l regenereze, așa că pierderea este ireversibilă. Fluorul întărește suprafața rămasă și reduce sensibilitatea, iar zonele pierdute pot fi refăcute doar prin restaurări din compozit sau, în cazuri extinse, prin coroane.
Pot opri singur abraziunea?
În stadiile incipiente, de multe ori da: periuță moale, presiune mică, pastă cu abrazivitate redusă și renunțarea la obiceiuri precum rosul pixurilor. Merită totuși o consultație, pentru că medicul confirmă că e vorba de abraziune și nu de eroziune, carie sau bruxism, care cer alte măsuri.
Pastele de albire provoacă abraziune?
Unele conțin particule mai abrazive, iar folosite zilnic, cu apăsare, pe dentină expusă, pot accelera uzura. Pe dinți sănătoși, o pastă sub limita standard de abrazivitate este considerată sigură. Dacă ai sensibilitate sau gingie retrasă, alege o pastă pentru dinți sensibili și discută albirea cu medicul.
Cât durează tratamentul unei crestături la colet?
O obturație de compozit pentru o leziune cervicală se face, de regulă, într-o singură ședință. Desensibilizarea poate necesita una sau două aplicări. Durata reală depinde de numărul dinților afectați și de adâncimea leziunilor, pe care le stabilim la consultație.
Microabraziunea îmi poate albi dinții?
Microabraziunea nu este o albire. Ea îndepărtează un strat foarte subțire de smalț pentru a elimina pete superficiale, de exemplu din fluoroză ușoară sau după aparat dentar. Pentru o nuanță generală mai deschisă se folosește albirea dentară.
Surse
- FDI World Dental Federation: declarație de poziție privind uzura dentară
- Dental damage, sequelae, and prevention (BMJ, PMC)
- Dental Erosion and Its Growing Importance in Clinical Practice (PMC)
- Setting the Record Straight About Toothpaste Abrasivity (Oral Health Group)
- Modalitățile actuale de tratament pentru leziunile dentare eroziv-abrazive (MedicHub)
- Enamel microabrasion: An overview of clinical and scientific considerations (PMC)
- Delivering better oral health, Chapter 7: tooth wear (GOV.UK)